Română      Русскии      English

 

 

 

 

 

 

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității
și Capacității de Muncă

 
Prima pagină  »  Informații utile
Informații utile
Ce este autismul?

In ultima vreme, ați auzit din ce in ce mai des vorbindu-se despre autism. Poate ca nu cunoașteți, cu lux de amănunte, ce se ascunde in spatele acestui cuvant dar, cu siguranța, deja știți ca este vorba despre o afectiune.

Este adevărat însa ca, din acest punct, încep miturile : „o persoana cu autism este agresiva”, „o persoana cu autism nu vrea sa se comporte normal”, „o persoana cu autism are retard mintal… Ba nu, dimpotrivă, poate fi geniala! Doar am auzit cu toții de Einstein… A, si-ar mai fi si «Rain Man»… Dustin Hoffman a fost magistral in rolul bărbatului autist”. De fapt, nu e vina Dvs ca asta este cam tot ce știți sau nu știți despre autism. Subiectul nu a fost foarte discutat in ultimii ani sau a fost prezentat doar pentru anumite categorii de public.

Ce este autismul? Si care sunt cauzele?

Termenul de “autism” este folosit în sensul larg de “tulburări din spectrul autismului”. Autismul este o tulburare  de dezvoltare, de natura neuro-biologica, ci nu este o boala psihica, ce se manifesta fie la naștere, fie la vârsta de 18 – 24 de luni a copilului. Tulburarea de spectru autist (TSA) se caracterizează printr-o capacitate scăzuta de comunicare si interacțiune, relaționare si integrare sociala si prin comportamente stereotipe si repetitive.  Nu se cunosc exact cauzele autismului, dar se pare ca persoanele afectate fie se nasc cu autism, fie dezvolta aceasta tulburare in prima parte a copilăriei. Aceasta afecțiune a fost de multe ori introdusa in categoria tulburărilor comportamentale sau a fost considerata rezultat al unui stil parental defectuos. Specialitii susțin ca nu factorii psihologici sau comportamentali stau la baza acestei tulburări, ci genele. Ei considera ca de vina este interacțiunea mai multor gene (de la 3 pana la 20) care determina dezvoltarea anormala a creierului încă din uterul mamei si ii face pe copii sa fie mai susceptibili la a dezvolta boala.

Cum se manifesta autismul ?

Fraza care ar putea descrie foarte bine specificul acestei afecțiuni : „Un copil cu autism trăiește in lumea lui”.
Asta înseamnă ca nu ii este foarte ușor sa comunice celor din jur nevoi sau senzații, asa cum o face un copil cu o dezvoltare tipica, nu are capacitatea de a relaționa cu ceilalți cum o facem noi in mod natural si, de asemenea, nu percepe mediul si stimulii din jur asa cum ii percepem noi. In reacție la toate aceste adevăruri cu care se naște, un copil cu autism ne poate părea „un ciudațel” greu de înțeles si care, treptat, are nevoie din ce in ce mai mult de sprijin si de un însoțitor, pentru a putea face fața experiențelor vieții de zi cu zi.
Ceea ce se știe mai puțin însa, este ca, diagnosticat precoce si integrat intr-un program de intervenție terapeutica susținuta, un copil cu autism are șanse foarte mari de a-si însușii abilitați de comunicare si relaționare care sa-i permită o viața fireasca, alături de ceilalți
Poate copilul cu autism se meargă la grădinița?

Daca un copil cu autism este diagnosticat in primii ani de viața și urmează terapii de recuperare adecvate, are mari șanse sa dobândească aptitudini pentru autonomie si sa se integreze in comunitate. La fel de important pentru dezvoltarea si evoluția unui copil cu autism este sa poate merge la o grădinița /școala de masa, o școala „normala”. Grădinița, școala, colegii, educatorul, un mediu social firesc, guvernat de regulile sociale cu care suntem cu toții obișnuiți, toate acestea sunt de o importanța majora in viața unui copil cu autism. Grădinița il schimba și ii accelerează dobândirea abilitaților pentru viața. Contrar la ceea ce s-ar crede in virtutea miturilor cu privire la persoanele cu autism, un copil cu autism se poate integra foarte bine intr-o colectivitate. Și ei trebuie sa aibă o șansa  – program de sprijin și un însoțitor pentru integrarea socială si profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist. Este adevărat ca unui copil cu autism ii este mai dificil sa se adapteze singur, asa cum se întâmpla, in mod natural, cu majoritatea copiilor tipici. Cel mai adesea, copilul cu autism are nevoie de ajutor si mult suport, iar deschiderea cadrelor didactice către a-l primi la clasa si a-i acorda, in egală măsura, atenția si răbdarea lor de dascăli, este esențiala.
Ce putem face noi, ceilalți, pentru a-i ajuta pe copiii cu autism sa se adapteze la grădinița si la viața sociala așa cum o descifram noi (noi, mămici, tătici sau bunici de copii tipici, învățători, colegi sau simpli trecători care ne intersectam la un moment dat drumul cu astfel de copii speciali), este sa-i privim cu deschidere, acceptare si înțelegere, sa nu ii izolam, sa le acordam aceeași răbdare si afecțiune pe care le acordam copiilor tipici. In viața unui copil cu autism, înțelegerea si răbdarea noastră înseamnă un pas important spre integrare.

10 lucruri pe care orice copil cu autism ar vrea să le ştiți:  de Ellen Notbohm

1.Sunt în primul rând un copil. Am autism. Nu sunt în mod primordial „autist”. Autismul este doar un aspect al personalităţii mele. Nu mă defineşte ca persoană.

2. Percepţiile mele senzoriale sunt dezordonate. Aceasta înseamnă că imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile şi texturile care ţie ţi se par obişnuite pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis în care trăiesc mi se pare ostil. Poate că ţie ţi se pare că sunt retras sau poate agresiv, dar de fapt încerc doar să mă apăr, să mă protejez.

3. Te rog să faci diferenţa între NU VREAU (aleg să nu fac) şi NU POT (nu sunt capabil să fac).
Utilizarea vocabularului şi a expresiilor lingvistice pot fi adevărate provocări pentru mine. Nu e vorba că nu ascult de instrucţiuni. Doar că nu pot să le înţeleg.

4. Gândesc foarte concret.
Aceasta înseamnă că interpretez limbajul după forma literară.

5. Te rog să ai răbdare cu vocabularul meu limitat.
E destul de greu pentru mine să îţi spun de ce am nevoie când nu cunosc cuvintele care să descrie sentimentele mele.. Fii atent la limbajul corpului meu, dacă sunt retras sau agitat, sau chiar şi alte semne care îţi vor transmite ce este în neregulă cu mine.

6. Pentru că vorbirea e foarte grea pentru mine, mă orientez mult cu ajutorul văzului.
Te rog să îmi arăţi cum se face ceva mai curând decât să îmi spui

7. Te rog să te concentrezi şi să mă ajuţi să dezvolt mai curând ceea ce pot face decât ceea ce nu pot face. La fel ca orice altă persoană, nu pot să mă dezvolt într-un mediu în care mi se arată în permanenţă că nu sunt suficient de bun şi că ceva e „defect” la mine.

8. Te rog să mă ajuţi cu interacţiunile sociale.
Poate ţi se pare că nu vreau să mă joc cu alţi copii. De cele mai multe ori nu ştiu de fapt cum să pornesc o conversaţie sau cum să încep să mă joc cu alţi copii.
9. Încearcă să găseşti elementele care mă fac să fiu agitat. . Aceste stări apar atunci când unul din simţurile mele este supra-solicitat. Dacă poţi să identifici cauza, atunci poţi să previi efectele

10. Iubeşte-mă necondiţionat. Mă bazez pe tine. Tot ceea ce aş putea deveni nu se va întâmpla fără sprijinul tău. Fii susţinătorul meu, fii ghidul meu, iubeşte-mă pentru ceea ce sunt şi vom vedea cât de departe pot ajunge.

Marina Calac, pediatru CIP Voinicel




Informații utile

Citeşte mai mult...
Copiii de vârstă mică din ce în ce mai des și mai îndelungat sunt expuși influenței televiziunii și altor gadget-uri.
Citeşte mai mult...
Citeşte mai mult...
Termenul “Disabiităţi profunde multiple (DPM)» se referă la copiii cu o tulburări intelectuale profunde şi o dereglări motorii severe sau profunde, o deseori asociate cu probleme senzoriale
Citeşte mai mult...
Clasificarea MACS este pe larg folosită de către specialiștii în kinetoterapie precum și de către terapeuții ocupaționali din toată lumea. MACS ne permite să determinăm nivelul de implicare a ambelor măini în activitățifapt ce ne permite să stabilim sarcinile individuale de reabilitare.
Citeşte mai mult...
Cauzele de bază ce condiţionează apariţia insuficienţelor motorii la copii cu Sindromul Down (SD) sunt reprezentate de hipotonia musculară, dezvoltarea abnormală a reflexelor, afectarea echilibrului precum şi, adaosul supraponderal.
Citeşte mai mult...
Dezvoltarea patologică a funcţiei motorii poate fi cauzată de probleme ale dezvoltării intrauterine, traume la naştere, dereglări cromosomiale, maladii grave, accidente. Copiii cu diferite patologii pot avea dereglări motorii asemănătoare.
Citeşte mai mult...
Stadiile de adaptare a familiei copilului cu dizabilități. Şocul iniţial - părinţii trăiesc o stare de confuzie, mâhnire şi îngrijorare. Când informaţia despre diagnostic este oferită furia şi dezorganizarea familiei sporeşte.
Citeşte mai mult...
Kinetoterapeutul este un membru important al echipei interdisciplinare. Dezvoltarea motorie a copilului este obiectivul ţinta al specialistului în terapie fizică.
Citeşte mai mult...
Activitatea specialistului în kinetoterapie începe cu evaluarea complexă a funcției motorii fine și grosiere a copilului, cu colectarea anamnezei precum și completarea formularelor necesare.
Citeşte mai mult...
Nici una dintre metodele menţionate mai jos nu pot soluţiona de sine stătător toate problemele copilului cu disabilităţi motorii, dar, utilizate în complex, prezintă importanţa în abilitarea copilului cu nevoi speciale.
Citeşte mai mult...
Ritmul de creştere a copiilor cu sindrom Down (SD) este mai lent comparativ cu copiii majoritari. Viteza de creştere a acestor copii variază în funcţie de vârstă.
Citeşte mai mult...
Sistemul de clasificare a funcţiei motorii grosiere (Gross Motor Function Classification System) este bazat pe aprecierea mişcărilor active de sine stătătoare, în special a abilităţii de a şedea (controlul trunchiului) şi a merge.
Citeşte mai mult...
Scleroza tuberoasă reprezintă o afecţiune multisistemică genetică caracterizată prin hamartoame răspândite în diverse organe inclusiv creier, cord, piele, rinichi, plămâni şi ficat.
Citeşte mai mult...
Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copil şi adolescent (CIF-CA) poate fi folosită nu numai pentru a descrie şi a compara sănătatea populaţiilor în plan mondial, a dezvolta un limbaj semantic comun între toate sectoarele preocupate de sănătatea omului dar poate avea şi o serie de aplicaţii practice.
Citeşte mai mult...
Una din problemele ortopedice frecvent întâlnite la copiii cu sindrom Down (SD) este instabilitatea atlantooccipitală IAA.
Citeşte mai mult...

14.03.2019
PRIMUL CURRICULUM în Intervenția Timpurie în Copilărie în MOLDOVA
07.03.2019
Doar împreună mișcăm lucrurile din loc
21.02.2019
Direcționează 2% din impozitul tău pe venit către Centrul de Intervenție Precoce „VOINICEL”

Utilizator (Email)
Parolă



Ai uitat parola?
Înregistrează-te